„Singurii ochi frumoși sunt aceia care te privesc cu tandrețe!” Coco Chanel
Te-ai întrebat vreodată ce culoare are fericirea în sufletul meu? Ei bine, află, iubire, că, pentru mine, fericirea are culoarea ochilor tăi buni şi calzi, pe care îi sărut, în gând, de mii de ori, cu toată dragostea mea, cu tot sufletul meu, ochii tăi care sunt ochii mei şi destinația mea la bine şi la greu, singura pe care mi-am dorit-o şi mi-o doresc pentru totdeauna, pe care am aşteptat-o toată viața! Pentru mine, fericirea are culoarea ochilor tăi care îmi sunt icoană sfântă în suflet, în gând, în toată ființa mea, ochii tăi buni pe care abia aştept să îi revăd în fiecare dimineață, în fiecare zi, pe care îi aştept să revină, mereu, ACASĂ, care, în fiecare mo- ment mă privesc cu tot sufletul, cu toată dragostea şi care au făcut din bucățile existenței meu un sfânt întreg, ochii tăi pe care i-am iubit enorm de la prima privire adusă de mâna nevăzută a destinului!
Pentru mine, fericirea are culoarea ochilor tăi, care sunt cel mai frumos far pentru mine, atunci când mă pierd prin viață, prin rutină şi prin dezamăgiri, care îmi sunt cel mai frumos reper în viață, pe care îi caut în fiecare clipă, fie că sunt ACASĂ, fie că mă plimb aiurea pe străzi, pe care îi caut printre vise, prin realitate, printre dorințe, gânduri şi simțiri! Pentru mine, fericirea are culoarea ochilor tăi, culoarea casei mele dragi, unde abia aştept să revin, în fiecare zi, cu mai multă dragoste, unde sunt cea mai fericită femeie de pe acest pământ, ACASĂ, unde îmi doresc să rămân, alături de tine, pentru totdeauna!
Fericirea are culoarea ochilor tăi, ochii omului trecut prin furtunile vieții cu demnitate şi cu zâmbetul pe buze, omul trecut prin dezamăgiri cu resemnarea celui care a înțeles că oamenii nu se schimbă, oricât de mult i-am iubi şi oricât de mult ne-am chinui ca ei să fie altfel, care a învățat să privească pierderile sufleteşti ca pe o lecție prețioasă de viață, care a ştiut să iubească total, complet şi profund, chiar şi atunci când cei iubiți au ales să plece, să te rănească, să te ignore, care a avut curajul să îşi mai dăruiască o şansă de a iubi, de a simți, de a trăi şi altfel, de a avea curajul să se dăruiască fizic şi sufleteşte unui alt suflet, care şi-a învins temerile şi a transformat păcatul în trăire sfântă, care a ştiut cum să trăiască profund, până la ardere totală, din a cărei cenuşă şi-a recompus renaşterea, ochii omului care, deşi avea lacrimi în ei, a avut, întotdeauna, puterea de a dărui lumina celorlalți, ochii care şi-a dat curaj dăruindu-l altora, un sens vieții dăruindu-l celor din jurul lui, care şi-a redes- coperit propria sensibilitate prin sărutarea sensibilității din omul iubit, care s-a dezbrăcat de temeri şi de dureri prin dezbrăcarea sufletească a celei din sufletul lui, care a ştiut să facă din bucățile lui de suflet un pod şi nu un zid peste care alt suflet se sprijină şi în care îşi găseşte universul lui cel sfânt, ochii omului care, cu puteri numai de el ştiute, a transformat distanța într-o apropiere magică, a luat dorul, a suflat peste el pulbere de divinitate şi l-a transformat în linişte sufletească.
Ochii omului care a luat întreaga lui existență şi a celei din sufletul lui şi le-a transformat în trăiri adânci, umanul în divin şi profanul într-un sacru etern, a umplut golul din el cu preaplinul din ea, ochii omului pentru care eu şi tu au devenit un noi sublim, pe care nici măcar moartea nu îl va putea separa, un noi etern ce va trăi şi se va iubi prin alte universuri, numai de noi ştiute, un noi fără de care însăşi existența noastră nu ar avea sens.
Pentru mine, fericirea are culoarea ochilor tăi pe care i-am iubit, îi iubesc enorm şi pe care îi voi iubi pentru toată viața, pentru întreaga eternitate!
Montreal 2019
